Recesiunea economică va ţine românii în zona nevoilor materialiste încă mulţi ani

Recesiunea in mediul RURAL

Teoria economică spune că există o anumită fluctuaţie naturală a dinamicii economice. Perioade de creştere, sau boom sunt urmate de perioade de stagnare sau declin. În mediul rural, nu se poate discuta despre recesiune, fiindcă nu a existat în nici un moment creştere economică.

Date ale INS (Institutul Naţional de Statistică) pentru 2008 arată că salariaţii sunt doar 16% în mediul rural.65% din populaţia rurală este inactivă, pensionarii având cea mai mare pondere (25%).

14% sunt agricultori de subzistenţă. Rezultă că în cea mai mare măsură ei vor consuma ceea ce produc. Nevoie lor vor fi condiţionate de ceea ce au posibilitatea să producă şi în mică măsură vor apărea a priori.

Venitul mediu pe gospodărie în rural este de 1600 RON, din care 436 RON provin din prestaţii sociale (pensii, ajutor social, alocaţii etc.) Cheltuielile băneşti totale per gospodărie din rural sunt în medie de 1483 RON lunar, rezultând în medie un venit discreţionar pe gospodărie de aproximativ 100 RON. Asta reduce posibilitatea satisfacerii altor nevoi decât cele de la baza piramidei.

Ce venit suplimentar, din vânzarea produselor şi prestări de servicii agricole, agricultorii câştigă lunar un venit mediu estimat la 200 RON în anul 2008. De ce doar atât? În primul rând nu există infrastructură pentru a putea transporta bunurile la târguri, depozite, producători. În al doilea rând, preţul oferit de producători nu permite obţinerea de profit de către agricultori şi crescători de animale. În al treilea rând, nu există reţele organizate de colectare, decât pentru lapte şi nuci.

Mai mult, nu se întrevede un motor al schimbării. 30% din totalul populaţiei din rural are doar patru clase, 26% - 8 clase, 39% - 12 clase. Cei care merg la facultate nu se mai întorc în sate, deoarece singurele slujbe disponibile sunt cele din administraţia publică, locuri bazate pe politici protecţioniste.


Recesiunea in mediul URBAN

În urban putem căuta semnele recesiunii, deoarece creşterea economică a existat, ajungând chiar la 8% în 2008 conform Comisiei Naţionale de Prognoză.

În prezent, toamna anului 2009, climatul pare să fie dominat de pesimism. Să ne uităm doar la oamenii de 20-65 de ani, cu venit stabil. 44% dintre aceştia, conform unui studiu realizat de către IRSOP în luna august, sunt pesimişti în cea ce priveşte situaţia economică în ţară, situaţia financiară personală şi siguranţa locului de muncă. Dacă îi izolăm doar pe cei care au fost direct afectaţi, prin pierderea locului de muncă al cuiva din familie, ajungem la 23%, adică în jur de 1.500.000 persoane. Însă efectele psihologice vor fi evidente la toţi cei 44%. Anxietatea, accentuată de mesajele mediatice, îi va face să devină mai precauţi, să restrângă cumpărarea. Însă, odată ce semnele revenirii economice se vor simţi şi mass media va amplifica fenomenul, cumpărarea va reveni.

În ceea ce-i priveşte pe cei 1.500.000 chiar dacă recesiunea se va încheia, le va fi greu să-şi găsească un loc de muncă. Lipsa încrederii în sine îi va face să abordeze piaţa muncii de pe poziţia victimei. Refuzurile vor contribui la adâncirea percepţiei scăzute a sinelui şi la incapacitatea de a-şi vinde aptitudinile. În rândul angajatorilor există a teamă de şomeri, teoria fiind că inactivitatea toceşte competenţa. În plus şomerii sunt underdog, iar angajatorii caută bandwagon.

Şomajul, scăderea veniturilor vine şi pe fondul supra-îndatorării la românii cu venit din urban. Experienţele negative cu creditele îi face pe 69% dintre români să afirme că sunt stresaţi de ideea de datorie la bancă, faţă de numai 60% în 2007. 39% spun că preferă să economisească pe cont propriu pentru a cumpăra ceva decât să apeleze la un credit imediat mai scump, din nou, în creştere faţă de 2007. Se pare că românii, deşi idealişti, încep să se orienteze către soluţii financiare mai sigure, pe termen lung, nu atât datorită raţionalităţii, cred eu, cât datorită experienţei negative cu băncile şi a anxietăţilor legate de bani.

Pesimismul face să crească orientarea către materialism în rândul tinerilor, pentru care reuşita financiară pare a fi singura modalitate de a accede la un statut mai înalt. 16% dintre persoanele din urban vor să cumpere în următorii ani o locuinţă pentru copiii lor. Părinţii văd în investirea copilului cu bunuri materiale singura posibilitate de a-i creşte şansele în societate.

Ca efecte psihologice ale recesiunii cu siguranţă vom asista la o şi mai mare focusare a forţelor şi finanţelor proprii pe satisfacerea nevoilor de bază ale familiei.

Ronald Inglehart, directorul studiului internaţional World Values Survey, spune că acele cohorte care se confruntă cu perioade de nevoi materiale, vor rămâne orientate către materialism toată viaţa. Studiul realizat încă din 1981 în Europa a arătat de-a lungul anilor cum societăţile vestice, odată ce şi-au consolidat un flux de satisfacere constantă a nevoilor materialiste, au realizat o trecere mentală către valori post-materialiste, cum ar fi ecologia, relaţii mai bune între oameni, influenţarea politicienilor pentru mai multă justiţie socială etc.

În România aceste valori sunt apanajul clasei de sus, acei 25% din urban cu venit de peste 3000 RON pe familie. Deci valorile care pot produce schimbare socială în România le întâlnim la o minoritate, în timp ce 75% dintre orăşeni rămân axaţi pe satisfacerea nevoilor materiale. La aceştia se adaugă cei din mediul rural.